V-am pupat pă portofel!

            De ani de zile mi-am dorit timp liber să pot avea grijă de casă, de ai mei, de sufletul meu. Ce să vezi? Am timp liber căcălău!
            Întâi m-am apucat de curățenie, ca să mă pot bucura de toate ce urmează într-o stare de bine, cu un vibe bun, cu mintea peacefull… și alte cuvinte îmbârligate preluate și folosite de te apucă de căpșor. Așa suntem noi, până nu ne dăm interesanți, nu merge!
            Nu mai suntem cu ” stare de bine”, suntem cu „un vibe bun”, nu mai ești „femeie de serviciu”, ești „housekeeper”, nu ești „secretară”, ești ” assintant manager”.
            Astea fiind spuse, puteți găsi un cuvânt bombastic și pentru starea mea de acum. Eu aș spune că sunt ciufută, cu curu’ în sus și că „mercur, ieși dracu’ din retrograd că mi-ai mâncat ficații”, alții ar putea prelua/inventa niște expresii în care să par și eu mai prețioasă.
            Cum spuneam, am făcut curățenia lu’ Hristos, am avut grijă de restul. Acum ce fac? Din nou casa e neprimitoare pentru Sanepid, eu nu am chef să fac, nu am chef de citit, nu am chef de nimic. Ce aș putea să fac? Am început să mă tem. Dar dacă fac o depresie? Nu…nici asta n-am chef! :))
            Nu, acum serios, m-am temut că poate plec pe panta greșită. Am căutat în căpșorul meu drăguț soluții. Ce faci când mergi la psiholog? Unde mă relaxez eu cel mai tare? Unde e „happy place-ul” meu? Unde? Cum unde? În concediu!!!
             Băi, deci cum poate să îmi producă endorfine când văd troler-ul pregătit, cu mânerul ridicat, sunetul roților pe caldarâm, eșarfa pusă pe cap și cerceii mari atârnând în bătaia vântului… Dumnezeule!!! Asta fac! Plec în vacanță! Stai, revino-ți! Unde pleci că nu e voie, plus că nu prea ai bani! Nasol…
            Mi-am adus aminte de femeia cu porcul.
            Când am început să construim casa, era o femeie care în fiecare zi își plimba porcul prin sat, așa…ca pe câine. Mergeau la pas, făceau popas de discuții, se bucurau de viață. Nici nu puteai să spui că e „plecată cu vaca”, că ea era cu porcul. :)) Tot timpul mi-a fost simpatică!
            Acum stau și mă gândesc: cum ar fi să mă plimb io cu troler-ul prin Sfântu Ilie? Așa… să mă duc până la Școală (e doar un reper, că școală canci), pi deal la Ciuhă, pi la Săsii, către Ultimu’ Leu, pi la Ciritei. Ehhh…cum ar fi?
 PS: Acum marea mea problemă e că nu știu: să merg cu el gol, sau să îmi pun și ceva în el?
Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *