Cedez cu nervii capului, caut Dr de căpșor
Cam așa ar suna un anunț… ori dacă așa nu e bun, poate merge ăsta:
Cedez contract Zân pentru un nenorocit cu sufletul negru+ diferența
Hooooo!!! Nu vă ambalați!! Nu renunț eu cu una cu două, că mi-e drag , da’ nu mai pot cu nervii.
Măh, cum dracu’ să-ți placă toate gângăniile? Cum?
Și cărăbuș și păianjen, libelulă, tot felul de arătări! Cum?
Și mie îmi plac, da’ în desene animate! Jur, în desene toate alea sunt drăguțe, un gărgăune, un purice, un căcat cu moț, tot e frumos! Dar, în viața reală mă fac să am fiori, furnicături, grețuri, teamă și alte căcaturi.
De la ce m-am luat: cum mă demachiam eu liniștită îmi arunc ochii prin casă și văd arătarea îngrozitoare, cel mai mare păianjen pe care l-am văzut Ever!! Era o dihanie!! Am vrut să îl storcoșesc, da’ m-am temut…de parcă dracu’, ar putea trage cu o armă în mine Radu/ Zânul era sus, copilul dormea, mi-am înghițit toate răcnetele și i-am făcut o poză, trimit SOS la Zân. Coboară:
„- Ce e ? Nah, un păianjen! ”
Pfuaiii a început nebuna din cap: Jesus, mi Dio, che Cabron! Ejti nebun? Che păianjen? E il capo di tutti capi! Zurliule, nu vezi că e tata lor? E Hitleru’ lu’ Michelle! Vrea să mă facă nebună la căpșor, o să vină când dorm! Ja! Ja!
Jur, vedeam cum îmi tresaltă pieptul de agitație, pulsul îmi creștea: să-mi bag picioarele, o să mor de frica unui păianjen!
Al meu ce făcea: parcă îl prindea, parcă-l scăpa…Nu mi-a mai fost așa de frică de când mă asculta profa de fizică. De parcă nu poate să-l storcoșească, să-l stropșească, să-i împrăștie creierii și mațele pe draperie, nu! El trebuie să îl prindă cu ușurelul să nu cumva să îl streseze și să îl elibereze în natură.
Dacă vreodată în viața asta ne apucă prosteala la cap și trebuie să mă reorientez, știu cum fac: nu trebuie să fie frumosul frumoșilor ( da’ n-ar fi rău să fie drăguț), nu trebuie să fie bogatul lumii ( da’ n-ar fi rău să aibă vreo 2 bani), nici deșteptul pământului ( da’ nici să-i curgă scuipatul din gură), trebuie doar să răspundă corect la întrebarea vieții:
” -Ce sunt păianjenii, cărăbușii, greierii…..?
– Insecte!
-Ce le faci?
-Le storcoșesc pentru tine inima mea!!
– Bravo băiatu’, ai trecut în etapa următoare!”
Ori dacă nu, eu o să fiu mare bogătașă și o să îmi angajez un gealău numa’ pentru chestia asta! Pac!
Ps: Poza arată cam neclară pentru că îi tremurau mâinile proastei:)))