S-a întâmplat o extorsiune de degajamente pe partea dorsală, sau cum ar spune medicii o enterocolită, o toxiinfecție alimentară, sau cum aș spune eu un rău de ” unde ești mămica mea” cu căcare împrăștiată.
Da, dragilor! Din când în când, în timp ce scriem povești de dragoste cu prinți și prințese în weekend mai facem și câte o d’asta.
E mișto tare când ai eveniment și amețești, transpiri, dar trebuie să fii pe fază, amabil, profesionist și să nu te relaxezi prea tare că s-ar putea să te faci de căcat ( la propriu și la figurat).
Trebuie să recunosc că și eu sunt tare sensibilă și ghinionistă. Tocmai pentru că știu asta încerc să evit unele lucruri, că la mine mercur ( ‘ tui grijania mă-sii) e mereu în retrograd.
Mă apucă cu rău, amețesc, fac febră, mă împrăștii, stau cu capul în budă și se trezește Zânul:
„- Mă, știi că ești sensibilă, la ce naiba nu ai grijă? Nu mai mânca toate trăsnăile! Ai mâncat prăjituri la starea civilă?
– Nu!
-Ai mâncat de aia? Da de ailaltă? Ți-am spus doar să ai grijă…..bla….bla…bla… ”
Am grijă în pana mea, da’ nu pot să mănânc stixuri și să bălesc la farfuriile invitaților. Nu mănânc pește, nu mănânc chestii cu maioneză, nu mănânc și nici nu îmi plac ruladele, terinele și alte farafastâcuri, sunt cuminte!
Dacă vine un război eu mor prima. Nu, nu stau în calea gloanțelor. Da’ fac eu o toxiinfecție, o ceva… Cred că cel mai tare mă enervează că nu îmi face suficient” dragă-dragă, ” măi- măi” când zac ca o legumă. Vine exact ca un tată: ” te-ai lovit? De ce? Doar ți-am zis să ai grijă! Ți-am spus că dacă pici te mai bat și eu o bucată? Ți-am zis?”
Mă rog, nu am vrut să vă spun tot rahatu’ ( feel the irony) ăsta, am vrut să vă spun că acum sunt aproape bine, mai am o ușoară stare de greață. Da’ știți cine are o extorsiune de degajamente? :))))
……. N-a avut grijă….
