V-am mai spus de atâtea ori că nu îmi plac pisicile, nu m-am ascuns.
Lui ZA i-am spus chiar de la începuturi, de acum 20 de ani, nu am umblat cu părul în ochi cum face toată lumea la începutul unei relații: ” Mvaii, dar eu ador pisicile! Cu blănița aia a lor așa fluffy, ce zboară prin aer, cum scormonesc ele la flori și straturi ca să se cace curcubeu, mvaii! Mă topesc! Fotbal? Sigur! E cel mai tare sport!”. Nu!
Am spus clar, chiar de la începuturi: ” Minunatule, nu îmi plac pisicile! Neam de neamul meu nu a îndrăgit pisicile. Pe toate pisicile văzute la noi în curte le chema: ” Ieși Futu-ți Grijania Mă-tii”. Ca să îi și demonstrez cât de serioasă e treaba cu pisicile, la prima vizită la ai mei am scos pantoful cu toc ( mda…) din picior și am aruncat după o pisică strigând-o pe nume cu grație:” Ieși Futu-ți Grijania Mă-tii”. Am fost corectă? Am fost!
Eu nu l-am știut așa nebun după vietăți, a umblat cu cioara vopsită! Abia după ce mi se înmuiau picioarele când îl vedeam, am aflat că: a crescut un vierme într-un borcan, a avut un liliac în dulap și cine mai știe ce încă nu am aflat. Era prea târziu. A fost corect?
Am fost și proastă! Nu am citit printre rânduri: ” când eram la casă tot timpul am avut pisici”. Pisici, proastă! Cu -i, nu cu -ă! Mai multe!
În 20 de ani, 98% din timp am avut o pisică ( nu aceeași, că nah…dispar ) de dragul lui. De 2 ani și ceva o avem pe Sushi. De ceva vreme ne face curte și Garfield. Că așa a început ” faci curte” și după aia ” faci casă”, adică a început să intre în casă. Exact ca o curvă: întâi un picior, mai timiduț, mai o ocheadă, până când într-o zi coboară scările buhăit de somn, pentru că dormise la tine în pat vreo două ore. Asta a fost prea mult pentru mine!! I-am pus interdicție! Fără Garfield în casă!
Da’ poți? Cum deschizi ușa te împingi cu el, care intră primul, găsește ușa la terasă deschisă și constați că el a mâncat, a băut și s-a culcat. Asta nu e tot: cum o vede pe Sushi, o atacă! Din prima ZA m-a luat prin învăluire: nu vrea decât iubire, n-are și el pe nimeni, stă lângă ușă, ce te deranjează?
Păi bine măi ZA, da’ tu te-ai pus în locul pisicii noastre? Să zicem așa: tu ești plecat la vânat, te întorci acasă și găsești un giolgău la ușă…și eu spun: ” da’ ce treabă ai tu, stă și el acolo, nu are pe nimeni…” între timp zilele trec și îl găsești ca în piesa lui Smiley ” pe patul tău, pe muzica ta”, nu doar că ai inima frântă, dar te mai fugărește și prin curte! Cum e?
De la ce m-am luat: aseară am urcat în dormitor, pe patul nostru o grămădoaie de blană portocalie. Am tras concluzia că ZA a stat în pat și a frecat motanul pe blăniță :)). Au făcut amiaza amândoi. Normal că mi s-a urcat sângele în cap! Al meu a venit cu texte:” nu e ceea ce crezi tu, eu nu am nicio vină”. Cumva al meu s-a pus în pat, avea ușa închisă și de nicăieri a apărut Garfield… Îl ascultam cum îmi povestește și nu mă gândeam decât la faze din alea din filme, cum vine Garfield de nicăieri…. și scuze: ” eu n-am vrut, dar a venit, eu eram beat…s-a întâmplat”. Garfield dormise la noi în dressing, de aia a apărut în dormitor.
Eu nu am nimic cu animalele, doar că nu pot tolera 2 pisici! Understand? Capisci?
Cred că cel mai tare mă enervează faptul că face el cum face și nu pare un nebun care iubește animalele, ci eu par o scârbă care nu le suport! Că da, de fiecare dată așa a fost: eu sunt nebuna care nu vrea 343 de pisici!
PS: Nu vrea nimeni un motan portocaliu? Nu? Nici un bărbat care iubește pisicile?
Alt ps: Dacă e cineva care mă iubește în secret, acum e momentul să spună și să vină la ușă :)))
Din nou Ps: Vă rog frumos să nu veniți cu sfaturi din alea: ” pune-i antigel în mâncare”. Nu pot! ( gătesc pentru toți 3 la un loc) :)))
